Înainte de a începe recenzia, aș dori să mulțumesc Dumativa pentru furnizarea jocului și posibilitatea de a crea acest material.

Arta, Sunet și Poveste: O Înfruntare în Fascinantul Perimetru

Ordinul Paranormal aduce un univers în care creaturile paranormale există și ele pot sparge bariera dintre lumea noastră și Cealaltă Parte prin frică. Rămâne întrebarea: ce provoacă atât de multă frică? Și cum să lupți împotriva acestui ființă? Mai mult decât atât, cum să lupți împotriva fricii? În "Enigma Fricii", va trebui să reflectăm asupra acestor aspecte în timpul aventurii noastre în încercarea de a-l salva pe Domnul Veríssimo, liderul grupului Ordo Realitas (organizație dedicată gestionării paranormalului). 
 

Inițial, ne aflăm în pielea lui Mia, fiica Domnului Veríssimo, însoțită de partenerii săi Sam și Agatha, în încercarea de a-și salva tatăl recent dispărut. Suntem pe cale să pătrundem în Perimetru, un loc care până atunci nu exista, dar care, aparent, de ani de zile, Ordinul desfășura investigații de mare amploare. Mă opresc aici pentru a nu oferi prea multe spoilere, deoarece povestea și faptele trebuie să fie prezentate pe măsură ce progresezi în joc - până la urmă, jocul este unul de mister, nu-i așa?

Această scurtă introducere a contextului Enigma Fricii are loc în timp ce ajungi în Perimetru și începi investigațiile tale în Conacul Strach. Primele impresii pe care jocul le lasă sunt extrem de pozitive, mai ales în ceea ce privește aspectele artistice: povestea și întreaga lore, arta vizuală în ansamblu, grafica, designul lumii și iluminarea, precum și aspectele audio ale jocului, cum ar fi dublajul și coloana sonoră, totul este prezentat cu o calitate foarte mare.

Povestea jocului este foarte captivantă și se dezvoltă cu o viteză care face totul foarte plăcut și ușor de digerat. Te lasă curios, în același timp nu durează mult până când obții informațiile și progresezi. Enigma Fricii este un mister care nu te face frustrat, ci din ce în ce mai captivat. Este foarte distractiv să explorezi întregul Perimetru și să înțelegi ce s-a întâmplat în operațiunea Ordinului, precum și cine este Zeul Fricii și Enigma Fricii. Așa cum am spus, progresia narativă este incredibilă și captivantă. 
 

Stilul artistic al jocului îmi place foarte mult, combină pixel art cu unele texturi și iluminări mai realiste care oferă posibilitatea de a avea scene mai bogate cu mai mult detaliu - în acest sens, îmi aduce aminte puțin de Core Keeper, care are, de asemenea, această amestecare de stiluri și are și o estetică foarte frumoasă. Dumativa face o treabă incredibilă în designul lumii Enigma Fricii și aduce scene foarte bogate care te imersează complet în universul său. Documentele pe care le găsești în timpul explorării sunt atât de bine realizate încât îți face plăcere să le citești - se poate observa dragostea cu care jocul a fost realizat. Găsești diverse fotografii, scrisori și rapoarte care îți povestesc povestea acelui loc pe măsură ce progresezi și toate sunt foarte bine construite, ceea ce te face să te imersezi ușor în acel univers.

Asta fără a mai menționa coloanele sonore și efectele sonore care ne însoțesc în aventura noastră. Acestea te integrează în pielea lui Mia și te țin într-o stare de disconfort mare parte din explorarea ta despre Frică. Melodiile din soundtrack-uri și efectele sonore îți transmit sentimentul de ceva anormal, de nesiguranță și de teroare tot timpul. Cred că frica este indusă mult mai ușor de sunet decât de vedere - simt că ciudățenia provocată de sunet este mult mai primitivă și incontrolabilă - și, în acest aspect, Enigma Fricii oferă o experiență de survival horror incredibilă.

Pentru a încheia secțiunea de laude, aș dori să vorbesc și despre puzzle-uri și misterul pe care Enigma Fricii ni le oferă. Puzzle-urile, în general, au o dificultate bună, adică nu sunt nici atât de grele încât să vrei să abandonezi jocul, nici atât de simple încât să le rezolvi fără să mai gândești și să reiei. Pentru mine, cel mai incredibil este faptul că enigmele sunt întotdeauna legate de poveste și contextul jocului, făcând totul mai imersiv și construind un univers captivant. Toate puzzle-urile sunt legate de progresul poveștii, de univers și de personaje, ceea ce face experiența mult mai vie și mai distractivă.

Între Polisare și Provocări: Mecanica Enigma Fricii

Deși partea artistică este incredibilă, din păcate nu voi evalua jocul ca fiind în întregime excelent. Acest lucru se datorează unor limitări tehnologice și controale și mecanici de luptă pe care cred că ar putea fi puțin mai polizate.

Începând cu problema tehnologică: cred că optimizarea grafică a jocului ar putea fi puțin mai bine lucrată, deoarece există scenarii în care jocul rulează cu 80-90 de cadre pe secundă (frames per second), în timp ce în altele jocul este blocat la 35 de cadre pe secundă. Deși nu sunt un expert în domeniu, cred că este ceva legat de iluminare și umbrire în joc, deoarece mediile care au o scădere mai mare a frames sunt cele care au mai multe obiecte cu texturi diferite, ceea ce implică mai multe umbre și mai multe efecte de iluminare. În cele din urmă, ceea ce contează cu adevărat pentru noi, jucătorii, este că jocul rulează prost în anumite scenarii - acest lucru deoarece calculatorul meu este mult peste cerințele recomandate... deci cred că jucătorii cu PC-uri mai de bază nu vor putea rula jocul cu ușurință -.

În continuare, aș dori să vorbesc despre controalele și mecanicile de luptă. În general, lupta din joc este destul de simplă: poți trage în inamici și lovi cu atacuri corp la corp, fără a avea însă eschivă sau apărare (cu excepția când joci cu domnul Veríssimo). Gloanțele sunt cea mai ușoară modalitate de a îi doborî pe adversari, cu toate acestea, nu întotdeauna gloanțele ajung la țintă, chiar dacă ținta este fixată pe ei. Atacul corp la corp, pe de altă parte, este teribil... Cu excepția cazului în care stai să te plimbi de colo-colo pentru a forța adversarul să greșească atacul pentru a putea lovi apoi. În această logică, dacă ar fi să joci așa, cred că ar avea sens să existe o comandă de eschivă - simt că mi-ar lipsi puțin posibilitatea de a bloca sau eschiva, dar înțeleg și că face parte din genul survival horror -. În cele din urmă, simt că lupta corp la corp nu este eficientă, nici distractivă.

O altă mecanică existentă în joc este posibilitatea de a elimina unii adversari în mod silențios (stealth). Trebuie doar să te apleci pentru a face mai puțin zgomot și a-i ataca de la spate. Cu toate acestea, este o mecanică care uneori te lasă în mână pentru că inamicii te văd pur și simplu dacă nu ești complet în spatele lor. Așadar, nu este că aceasta nu ar fi folositoare, dimpotrivă, eliminarea stealth te economisește muniție și este destul de rapidă, cu toate acestea, uneori adversarul te percepe pur și simplu chiar dacă faci exact ce trebuie pentru a nu fi observat.

O Marcă pe Scena Jocurilor Braziliene

În ciuda ultimelor mele critici, cred că punând punctele pozitive și negative în balanță, vom vedea că cele pozitive sunt mult mai grele și impactează mult mai mult experiența decât cele negative. Cu toate acestea, cred că este important să evidențiez aceste analize deoarece aceste detalii și poluări transformă un joc bun sau foarte bun în unul excelent sau capodoperă.

În final, consider Enigma Fricii un joc remarcabil care își va lăsa amprenta în istoria jocurilor electronice braziliene, fie datorită calității sale, fie datorită distracției oferite. Este un proiect care, fiind complet brazilian, m-a făcut foarte fericit când l-am jucat și am realizat cât de bun era, simțindu-mă mândru. Este un joc foarte artistic care ne captivează și ne imersează în universul său și, prin urmare, îl recomand tuturor celor care caută un joc cu o notă misterioasă și enigmatică cu elemente de teroare.

Reamintind că, pentru realizarea acestei recenzii, Enigma Fricii a fost jucat pe platforma Windows (PC), prin Steam.