Înainte de a începe recenzia, aș dori să mulțumesc Traega Entertainment pentru trimiterea lui Dawn of Defiance și pentru posibilitatea de a crea acest conținut!

Trama Mitologică a Dawn of Defiance

Odată ce intrăm în lumea Dawn of Defiance, ne imergem ca niște challengeri ai Zeilor, transportați de Charon (ferrymanul din Hades, care transportă sufletele celor recent decedați în lumea morților) la Forgotten Crossroads cu motive misterioase - ar fi o lucrare a zeilor din Olimp? - Este în acest cadru ezoteric că tu, jucător, ești pus să-ți dezvolți abilitățile și puterile de challenger într-o intrigă planificată de Zei.

În ciuda acestui context puternic, povestea nu este explorată foarte bine în timpul jocului. Sarcinile pe care le primești, cel puțin la începutul jocului, nu sunt transmise de niciun personaj, sau nu urmează o coerență narativă, ele pur și simplu există și tu le îndeplinești, ca și cum ai face un tutorial. Având în vedere că jocul este în faza de early access, acest lucru este, într-o anumită măsură, acceptabil și chiar îți permite să visezi la un scenariu mai bine construit în viitor, întrucât tema (mitologia greacă) în care se desfășoară Dawn of Defiance este extrem de bogată și, fiind un joc open-world, oferă numeroase căi de urmat. În general, povestea jocului, în stadiul actual, este practic inexistentă și simt că poate fi explorată mult mai bine pe parcursul dezvoltării.

Construcția lumii și mecanicile promițătoare din Dawn of Defiance

În opoziție cu stadiul în care se află dezvoltarea poveștii, lumea jocului, obiectele și construcțiile, atât din punct de vedere vizual cât și de gameplay, se prezintă într-un mod puțin mai solid și, în concepția mea, par să meargă în direcția corectă. Cu atâtea jocuri de supraviețuire pe piață în prezent, este dificil să vorbim despre ceva complet inovator, totuși, Dawn of Defiance aduce câteva aspecte care pot fi considerate neconvenționale sau cliseice.

Primul punct este ceva ce am menționat deja, tema jocului. Personal, ador mitologia greacă și, deoarece este una dintre culturile antice despre care avem cel mai multe informații înregistrate, cred că se poate explora și construi un cadru extrem de bogat în jurul ei. Un joc care are o bază universală bine construită are un potențial mare de a fi coerent și solid. Acum, depinde de cum se va dezvolta cosmosul jocului în timp...

Al doilea punct ar fi gameplay-ul și sistemul de vânătoare, care este un aspect crucial în cadrul jocului. O mare parte din resurse provin din această activitate, așa că nu prea ai cum să o eviți. Dacă am observat bine în timp ce jucam, cu cât lovești mai mult animalul, cu atât "deteriorezi" calitatea pielii acestuia. Și, desigur, cu cât e mai slabă pielea, cu atât mai proaste vor fi răsplățile pe care le obții. Acest lucru nu afectează doar ce obiecte poți obține, ci și cantitatea lor. Deci, jocul avantajează acel jucător care are o ochire precisă cu arcul și reușește să lovească critic animalul (lovituri în cap).

Mai mult, de obicei în jocurile de supraviețuire îți dezosezi prada chiar acolo în câmpul de acțiune și, astfel, obții răsplățile. În Dawn of Defiance, trebuie să duci pielea la un abator pentru a putea separa părțile și a obține resursele utilizabile. În general, mi-a plăcut foarte mult sistemul de vânătoare și cred că, adăugând mai mult conținut (adică mai multe animale și mai multe obiecte craftabile pe care să le putem face cu răsplățile provenite de la acestea), se poate ajunge la excelență.

Un alt aspect pe care simt că adaugă mult la un joc de supraviețuire, deși nu este inovator, este sistemul de nivele în abilități de viață (abilități non-combat). Simt că adaugă mult la scalarea jocului și nu există senzație mai bună decât să fii capabil să colectezi resurse la infinit și să-ți crești nivelele de abilitate cu ele. În plus, un sistem bine elaborat de abilități de viață permite căi bogate de nivelare, făcând ca jucătorul să vrea să se dedice anumitor abilități nu doar pentru resurse, ci și pentru satisfacție. Încă o dată, deoarece este un joc early access care tocmai a fost lansat, avem sisteme foarte incipiente în joc, dar din ceea ce au sugerat deja dezvoltatorii, se pot face așteptări bune pentru un joc puternic de supraviețuire.

Un drum fluid, dar sărac

Acum, aș dori să abordez un pic mai rapid celelalte aspecte ale gameplay-ului Dawn of Defiance. Începând cu lupta, simt că merg pe aceeași cale cu celelalte puncte pe care le-am abordat pozitiv în text până acum: simt încă că este un sistem simplu și are nevoie de mai multă dezvoltare, în special în ceea ce privește trucurile și variabilitățile de luptă. În acest sens, lipsește vreun atac sau combo posibil, deoarece se rezumă doar la atac, evitare și apărare. Cu toate acestea, în general, este o luptă fluidă, ceea ce este un punct extrem de pozitiv, întrucât majoritatea jocurilor păcătuiesc prin lipsa de fluiditate în luptă, care este un aspect fundamental pentru a fi distractiv. Deci, încă o dată, indică un drum interesant, dar simt că lipsește puțin mai mult conținut, în special, deoarece în ceea ce privește rafinarea, lupta merge foarte bine deja!

În ceea ce privește gameplay-ul de gestionare a bazelor, colectarea de resurse și crafting, aș spune că jocul merge în aceeași direcție cu lupta! Nu aș vrea să repet aceleași lucruri, dar asta este... Este fluid, nu este plin de bug-uri, funcționează bine, în general, și are sisteme funcționale. Cu toate acestea, lipsește mai mult conținut și opțiuni de explorare. În ceea ce privește bazele, construcțiile sunt destul de interesante și au unele elemente diferite față de jocurile de supraviețuire convenționale datorită tematicii mitologiei grecești, cum ar fi masa de extragere a pudrei de ambrozie.

Sistemul de crafting nu poate inova prea mult decât dacă te duci spre ceva mai imersiv precum Green Hell sau The Forest... În general funcționează foarte bine. Și, în cele din urmă, colectarea de resurse este destul de plăcută și satisfăcătoare, mai ales că acțiunile de tăiere a copacilor și minare nu sunt statice și resursa pe care o lovești suferă daune vizuale (copacul, de exemplu, la fiecare lovitură de topor este tăiat/ranit până când cade). Încă o dată - repetând din nou  -, trebuie doar să adăugați puțin mai mult conținut.

Grafică impresionantă, dar sunetul încă are nevoie de rafinament

În concluzie, opinia mea este destul de clară că Dawn of Defiance, în ceea ce privește gameplay-ul și mecanicile, are un potențial imens de a ajunge la excelență și acest lucru va depinde de cum se vor dezvolta lucrurile de acum înainte. Acum, voi trece la ceea ce am găsit despre partea mai artistică și audiovizuală.

Grafica, chiar și într-o fază foarte inițială de early access, arată deja foarte frumos și incredibil de optimizată. Acest lucru este destul de rar în prezent, când majoritatea jocurilor sunt lansate într-o formă puțin polizată. Lumea este foarte frumoasă, în special apele albastre-turcoaz (exact ca în fotografiile de turism din Grecia), și ruinele lăsate de olimpieni, deși rare, sunt și ele destul de interesante. Armurile și obiectele se încadrează foarte bine în tematică și sunt foarte frumoase.

În ceea ce privește sunetul, simt că este un domeniu care este un pic mai simplu decât grafica, dar totuși este rezonabil. Coloanele sonore sunt mixate într-un mod în care nici nu le observ prezența, să fiu sincer, dar în același timp știu că sunt acolo deoarece umplu golurile liniștii. De fiecare dată când le-am perceput, a fost când începea lupta și atunci se trecea la o coloană sonoră de acțiune. Efectele sonore, deși simple, își îndeplinesc rolurile și transmit mesajul pe care ar trebui să îl comunice. Singurul lucru pe care aș dori să-l menționez și care scapă puțin din sfera rezonabilului într-un mod negativ, este geometrizarea sunetului jocului. De multe ori, când vânam, aveam dificultăți să înțeleg de unde veneau zgomotele animalelor și, în acest sens, simt că spațializarea efectelor sonore nu era atât de precisă.

În concluzie, Dawn of Defiance are un potențial mare, în special în explorarea tematicii bogate a mitologiei grecești și în construirea unei lumi deschise intrigante. Cu toate acestea, încă lipsește o poveste mai bine dezvoltată și coerentă. Deși gameplay-ul, sistemele de vânătoare și abilitățile non-combatante prezintă elemente promițătoare și cu potențial pentru excelență, lipsesc conținuturile pentru a susține o experiență completă și mai bogată. Vizual, jocul impresionează deja, dar sunetul încă are nevoie de un rafinament mai mare. Deoarece este un joc în early access, există spațiu pentru creștere, iar viitorul său depinde de felul în care aceste elemente vor fi îmbunătățite în timp.

Vă reamintesc că această recenzie a fost făcută în timp ce Dawn of Defiance se află încă în stadiul de Early Access. În plus, jocul a fost jucat pe platforma Windows (PC) prin Steam.