Impresii inițiale

De îndată ce începem, observăm lipsa dublării, chiar și în limba engleză. Prin urmare, jocul este în limba rusă, dar are o subtitrare în limba engleză. Acest lucru este ușor de explicat prin faptul că dezvoltatorul 35mm este autonom și probabil a avut preocupări mai mari, totuși, dacă nu înțelegeți limba va fi o experiență mai complicată.

La începutul campaniei, începem călătoria într-o lume post-apocaliptică alături de Petrovich, personajul principal, și de tovarășul său de călătorie, Tedovitch, nu știm încă dacă putem avea încredere în el, asta pentru că într-un dialog spune "nu e nimic înăuntru", referindu-se la mica colibă de la care am pornit, dar acolo se găsesc loot-uri, cum ar fi mâncare și trusa medicală, după ce colectează aceste obiecte, Petrovich mormăie: "Dar el a spus că nu e nimic aici".

Scenariul nostru este o pădure, câteva colibe și locuri pe care le putem explora, dar trebuie să fiți atenți pentru că tovarășul nostru de călătorie nu vă va urma în unele părți periferice și vă va aștepta în calea liniei principale pentru a continua povestea.



O poveste apreciată de dezvoltator

Aici începem prin a-l felicita pe Sergey, narațiunea principală este punctul culminant al jocului (poate singurul), bine scrisă și surprinzătoare, până la punctul de a lăsa jucătorul interesat și implicat. Sincer să fiu, când am văzut trailerul, mă așteptam la ceva mai spre horror, dar în realitate, am primit mai mult dramă, suspans și aproape nicio sperietură. Povestea are două linii, una pe care o trăim jucând, iar cealaltă apare în flashback-uri în timpul campaniei, care ne arată începutul a tot, de exemplu, spitalele pline de oameni bolnavi. Cealaltă parte este prezentată prin scrisori și jurnale lăsate în urmă pe hartă și dialoguri între călători și, după un timp, cu supraviețuitorii: da, sunt foarte mulți. Acest lucru este explicat într-un jurnal vechi în care este posibil să se descopere mortalitatea bolii: are niveluri absurde de peste 80%! Cu toate acestea, unii oameni aveau anticorpi și au reușit să supraviețuiască aproape de dispariția omenirii.

Cu evenimentele petrecute anterior, am avut un sentiment constant de singurătate și angoasă, pentru că, deși aveam un însoțitor, dialogurile sunt rare și de moment, iar mediul înconjurător contribuie la asta, casele abandonate, oamenii bolnavi și locurile întunecate nu prea primitoare, relatările despre cum s-a instaurat haosul în lume ne vor lăsa și ele un sentiment enorm de tristețe, odată cu creșterea disperării pentru suplimentele esențiale, din cauza jafurilor și crimelor prin lipsa legii. Mai aproape de final, evitând spoilerele, ultima cutscene are o întorsătură de situație interesantă.



Puțin mai multe despre Petrovici

35MM ne aduce mai aproape de personajul nostru, arătându-ne într-un flashback că a avut o fiică și o soție, aparent pierdute odată cu epidemia, încurajând și mai mult sentimentele solide de compasiune și singurătate. O curiozitate dată de joc, este pasiunea sa pentru fotografie, chestionat într-un moment hotărât de Tedovitch dacă profesia sa are legătură cu asta, el răspunde că este doar un hobby, iar prin gânduri (putem diferenția dialogurile normale datorită faptului că este prezentat subtitrat între asteriscuri), ne vorbește despre credința sa că un aparat de fotografiat este o mică mașină a timpului, care prin intermediul fotografiilor ne poate reaminti momente și sentimente trecute. Inclusiv, finalul se întâmplă atunci când interacționăm cu albumul foto al familiei noastre, adică 35mm promovează interacțiunea cu lumea fotografică, dar în timpul campaniei, aparatul foto nu are o funcție. De asemenea, este posibil să vedem fotografiile făcute în meniul jocului.



Unele mecanici sunt ciudate și nu au o funcție clară

Criticând mai greu, nu primim nicio instrucțiune la început, doar cum să mergem și posibilitatea de a interacționa cu obiectele, de a strivi sau de a alerga și fiecare tastă de folosit. Cu toate acestea, unele elemente nu au o funcție sau sunt complet de unică folosință în timpul acestui gameplay scurt, numărând în jur de 4 ore, recunosc că am luat mai mult timp pentru că eram streaming și voiam să explorez totul, și am fost blocat în unele puzzle-uri (tipice pentru aceste jocuri) și părți în care trebuie să căutăm elemente pe hartă pentru a putea progresa. Combaterea este grosolană, partea de acțiune a fost neglijentă, nu are multe emoții în afară de cele de bază, trebuie doar să apăsăm de câteva ori tasta care este afișată pe ecran și suntem liberi de luptă. În acest moment, 35mm pare un amestec de genuri fără sens, supraviețuitorul nu este bine realizat, iar ideea de a folosi o armă de foc nu este bine adaptată.

Artă urâtă și sunete de bază

Vorbind mai mult despre partea tehnică, înțeleg dificultatea de a prânzi ceva independent, probabil fără suport pentru această zonă de dezvoltare, dar grafica jocului este prost optimizată, urâtă și grosolană, chiar și atunci când punem pe ultra-mode. Partea audio, atât de importantă în jocurile de suspans, nu ne dezamăgește, cu sunete ambientale și de cele mai multe ori care întăresc senzația de singurătate și muzică care anunță momentele de tensiune și luptă, există și radiouri cu care putem interacționa și care pot reda sunete rusești și anunța unele noutăți, contribuind la narațiune. Fiind sincer, pentru un joc de acest gen, toate acestea nu au fost suficiente pentru a mă tensiona și a mă neliniști, astfel, sunetul livrat este cel mult adecvat și minim simplist.



Mulțumim echipei de PR a platformei Terminals pentru că ne-a permis să redăm 35MM pe PC.

35MM este disponibil pentru Xbox Series X/S, Xbox One, PS4, PS5, PS5, Switch și PC.